Sunt Gospodina

Branza din magazine e plina de aditivi cancerigeni. Uite cum poti sa-ti dai seama ca branza e 100% naturala

Asociatia Pro-Consumatori din Romania a achizitionat din marile magazine 34 tipuri de branzeturi, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste denaturarea unor sortimente de branzeturi cu impact asupra bugetului si sanatatii consumatorilor.

Analizele realizate de experti au condus la descoperirea urmatoarelor substante in unele sortimente de branzeturi:

– Folosirea amidonului in reteta unor sortimente de branza mozzarella de catre unii producatori induce in eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura;

– Folosirea natamicinei (E 235) in unele sortimente de branza maturata cu pasta sem-itare, acest aditiv alimentar este folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii;

– Folosirea in unele sortimente de branza maturata cu pasta semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme si care poate provoca reactii alergice;

– Folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca potentiator de arome, agent de intarire si acidifiant.
– Folosirea nitratului de sodiu in unele sortimente de branzeturi semi-tari. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

In acelasi timp, alte produse care le-au atras atentia expertilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de „topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialitati pe baza de grasimi vegetale si proteine din lapte, dar care mai au in compozitie alte substante si aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfati de sodiu, citrati de sodiu, fosfati de sodiu si sorbat de sodiu.

Din pacate, aceste produse induc in eroare consumatorii, atat prin prisma aspectului care imita foarte bine cascavalul, dar si prin faptul ca sunt asezate langa sortimentele de cascaval in cadrul marilor magazine.

Unii producatori au gasit de cuviinta sa realizeze amestecuri formate din cascaval si grasimi vegetale, in speta ulei de palmier, carora le-au gasit si denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe baza de cascaval si grasimi vegetale.

Compozitia unor astfel de produse este formata din: cascaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apa, amidon din porumb, derivati din lapte, gelatina, sare iodata, aroma de fum si saruri de topire (fosfati de sodiu-E339 si difosfati de sodiu si potasiu-E450).

Cum se falsifica cascavalul

Cascavalul este o branza oparita, cu consistenta tare ori semitare, din lapte de vaca, de oaie, sau mixt, intalnit larg din Cehia pana in Turcia (deci in toate tarile din Balcani), dar si mai departe, pana in Siria si Liban, cu aceeasi denumire: cascaval, cascavali, cacicavali, cascavan. In Romania se face fie din lapte de vaca, fie din lapte de oaie; in unele tari se face si din lapte amestecat. Pasta este initial dulce, dar poate deveni picanta prin fermentare avansata ; de asemenea, unele sortimente se supun afumarii.

In deceniile trecute, pe fondul penuriei de alimente, in Romania au proliferat numeroase metode de preparare a „cascavalului“, care de care mai originale, dar cele mai multe plecand de la un precipitat cazeinic (branza din lapte prins, branza de vaci) si lapte proaspat. Acestea se incalzeau impreuna, se separau de zer, apoi se incalzeau din nou amestecandu-se cu ou, unt, smantana, sare, bicarbonat, condimente si, in stare calda, se turnau in forme si se puneau la rece.

Putea fi consumat in aceeasi zi, dar devenea tot mai bun dupa cateva zile. In anii din urma, pe fondul increderii tot mai scazute in oferta comertului ori a producatorilor, consumatorii au redescoperit vechile retete si se evidentiaza o vie preocupare pentru prepararea cascavalului „de casa“, cu reteta sigura, care este, de fapt, o branza topita, „scoapta“, prajita, dar nu cascaval.

In Romania sunt numeroase sorturi de cascaval care au sau sunt pe cale sa obtina statut de produs cu denumire de origine controlata: de Arges, de Bradet, de Covasna, de Dobrogea, de Fetesti, de Moeciu, de Penteleu, de Sibiu. Au avut si au o piata a lor cascavalurile Dalia si Penteleu, de exemplu, inca de decenii, fiind standardizate si realizate in toata tara; mai nou, unele din aceste cascavaluri romanesti se produc „in UE“ si se comercializeaza chiar in Romania, sfidand o morala de baza in afaceri si generand resentimente in randul consumatorilor informati.

„In ultimii ani asistam la un proces de «denaturare legala» a branzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atat la prejudicierea economica a producatorilor onesti, proces care a culminat, in unele situatii, chiar cu disparitia acestora, cat si la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punandu-le acestora chiar sanatatea in pericol.

In aceste conditii, pana cand prin intermediul unor legi se va interzice productia si comercializarea unor astfel de produse, singura masura menita sa-i protejeze pe consumatori ramane informarea acestora prin realizarea de studii, care sa demaste astfel de practici, astfel incat consumatorii sa nu mai achizitioneze produse de o calitate scazuta si cu incarcatura chimica ridicata, fapt ce va duce in cel mai scurt timp la disparitia unor astfel de produse datorita cererii scazute pentru acestea, nemaiexistand astfel interesul economic din partea unor astfel de producatori pentru fabricarea unor astfel de produse”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Cazul a ajuns pe masa institutiilor europene

Euroalesul Daniel Buda, membru in cadrul Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, dar si promotor al campaniei „Mananci produse romanesti, mananci sanatos”, a reactionat si a interpelat Comisia Europeana pe aceasta tema. „In urma unui studiu realizat de o asociatie de profil, s-a depistat ca in supermarketurile din Romania se comercializeaza branzeturi cu continut ridicat de aditivi care prezinta un pericol pentru sanatatea umana.

Cele mai des intalnite substante nocive sunt: clorura de calciu, nitratul de sodiu sau natamicina. Daca in cazul natamicinei vorbim de efecte adverse cu o forma usoara care implica stari de disconfort la nivelul aparatului digestiv, in ceea ce priveste nitratul de sodiu acesta reprezinta un factor care favorizeaza aparitia cancerului.

Folosirea acestor aditivi nu numai ca reprezinta un adevarat pericol pentru sanatate, ci aduce si atingere intereselor economice ale producatorilor locali care comercializeaza branzeturi la standarde ridicate de calitate. Ce instrumente are la indemana Comisia pentru a se impune un control mai strict referitor la calitatea branzeturilor astfel incat consumatorii sa fie protejati?”, a notat euroalesul.

Redactia SuntGospodina

Comentarii